Mă urăşti?

     Da. Sigur. Mă urăşti. Dacă nu m-ai urî mi-ai spune naibii ceva odată să nu mai aştept ca o proastă.. Mă gândesc mereu că mai bine mi-ai zice în faţă un NU tare şi răspicat, ar fi atât de simplu! Dar de ce să faci asta? Îţi place la nebunie să vezi că mi-e sete de tine şi că sunt dispusă să aştept.
     Dacă ştiam de la început că o să fie aşa de greu, nu mă mai băgam în treaba asta. Mă faci să încep să regret că m-am îndrăgostit, şi nu vreau aşa ceva. Niciodată nu am regretat asta. Niciodată nu am regretat că am întâlnit o persoană care, chiar dacă poate m-a făcut să sufăr, mi-a adus odată zâmbetul pe buze şi inima în al nouălea cer. Deci nu regret. Ok, în concluzie, planul tău nu merge. Poţi să te chinui cât vrei, pur şi simplu nu merge.
     ' Pentru dragostea unui trandafir trebuie să suporţi spinii '. Numai la asta mă gândesc. La faptul că mi-e al dracu de greu să văd că îţi place să mă chinui, să mă ţii pe jar, şi totuşi, sunt capabilă să rezist. Ştiu că o să vină şi momentul în care o să revii cu picioarele pe pământ şi o să fie toate frumoase, dar până atunci mai e cale lungă. De ce? Pentru că tu nu vrei să apuci pe o scurtătură.
     De ce nu poţi să-mi faci treaba mai uşoară şi să-mi spui DA? E chiar atât de greu? Crede-mă, dacă eu am fost în stare să ţi-o spun, nu e deloc greu. Riscă. Cine nu riscă, nu câştigă. Nu spun că sunt eu marele premiu, spun că putem să fim foarte fericiţi împreună, şi ştii asta foarte bine, ai văzut doar..
     Te urăsc. Te urăsc pentru că mă faci să închid ochii şi să nu văd altceva înafara de tine. Au trecut câteva şanse pe lângă mine, şi bineînţeles că am realizat asta abia după ce au ajuns deja departe. Poate era exact ce îmi trebuie mie. Nu, stai. Tu eşti exact ce îmi trebuie mie. Ştiu asta, sunt foarte sigură, şi n-o să renunţ pentru nimic în lume.